Parlamentarii din Forța Dreptei cer amendarea și corectarea bugetului de stat pentru 2023 – un buget împotriva dezvoltării!
Parlamentarii din Forța Dreptei au realizat o analiză a proiectelor Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023, constatând necesitatea amendării acestora întrucât perpetuează nedreptatea măsurilor guvernamentale adoptate până în prezent, promovează un sistem de taxare nejustificat și aplică o paradigmă economică defavorabilă cetățenilor și companiilor.
Considerăm că sunt necesare corecții structurale în privința modului în care a fost construit bugetul de stat pentru anul 2023, întrucât acesta este bazat pe indicatori economici ai căror corectitudine s-a dovedit a fi una îndoielnică. În același timp, este de datoria parlamentarilor care sunt membri ai Forța Dreptei să întreprindă toate demersurile posibile și necesare pentru a corecta cât mai multe dintre aberațiile promovate de guvernarea PSD-PNL.
Bugetul de stat trebuie să fie altceva decât voucherizarea României și transformarea măsurilor de asistență socială într-un instrument electoral, ci trebuie să asigure baze reale pentru dezvoltare economică și creșterea calității vieții, în mod coerent și consistent.
Prezentăm mai jos o sinteză a amendamentelor formulate și depuse de parlamentarii din Forța Dreptei:
• Majorarea punctului de pensie cu 18%, de la 1 ianuarie 2023, ținând cont de necesitatea refacerii puterii de cumpărare pierdută de pensionari în ultimul an de zile. Măsura are în vedere actualizarea pensiilor cu 100% din rata inflației din ultimele 12 luni de zile, precum și aplicarea unui procent de 58,5% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut;
• Reducerea TVA la 5% pentru energia electrică, gaze naturale și energia termică, măsură menită să reducă presiunea prețurilor la energie asupra populației și să ofere un surplus de competitivitate pentru societățile comerciale;
• Reducerea TVA la 5% pentru carburanți și a accizei cu 50%, pe o perioadă de 12 luni de zile, măsură necesară în contextul creșterii substanțiale a prețului la pompă și a veniturilor semnificativ mai mari la bugetul de stat;
• Aplicarea schemei de plafonarea prețurilor la energie pentru primii 300 kWh/lună, astfel încât toți consumatorii să beneficieze, fără discriminare, de același preț la energie pentru același consum realizat.
• Anularea majorării impozitului pe dividende de la 5% la 8% pentru 2023, măsură aplicată în mod discreționar și absurd de Guvern pentru a inhiba dezvoltarea pieței de capital;
• Suspendarea noilor cote de impozitare pentru veniturile obținute din activități independente și din drepturi de autor, măsură promovată de Guvern împotriva angajamentelor luate prin programul de guvernare;
• Eliminarea impozitului de 80% din diferență pentru tranzacțiile cu terenurile agricole;
• Acordarea primei de comercializare, prin aplicarea Legii 236/2020 pentru stimularea producătorilor agricoli care comercializează produsele agricole primare, produse pescărești și de acvacultură;
• Finanțarea programului „ElectricUp” destinat IMM-urilor și Horeca, prin care susținerea achiziționării de panouri fotovoltaice și dezvoltarea de stații de încărcare pentru mașini electrice;
• Finanțarea transportului județean gratuit al elevilor, în mod direct, astfel încât să fie prevenit blocajul intervenit de la nivelul autorităților locale;
• Aplicarea compensațiilor pentru persoanele persecutate din motive etnice, în perioada 6 septembrie 1940 și 6 martie 1945, conform prevederilor OUG nr. 105/1999 și Legii 154/2021, pentru care a fost dispusă în mod nedrept amânarea acordării acestor drepturi.
• Finanțarea comunităților românești din afara granițelor, prin sprijinirea așezămintelor religioase care desfășoară activități deosebite în vederea menținerii identității lingvistice, culturale și religioase, având rol coeziv la nivelul comunității.
• Majorarea salariilor profesorilor cu 7 miliarde de lei, față de creșterea susținută de Ministerul Educației pentru 2023 – de numai 1 miliard de lei. Profesorii din România au fost prea mult timp amăgiți cu privire la creșterea salariilor, starea actuală a învățământului este deplorabilă și nu se poate face învățământ de calitate cu oameni nemotivați și prost plătiți.
• Majorarea bugetului alocat medicilor de familie cu 7 miliarde de lei. Precizăm că bugetul actual este echivalentul unei alocări de doar 50 de bani/zi pentru sănătatea fiecărui pacient din România. Funcționarea eficientă a medicinei primare va conduce la diminuarea nevoii de spitalizare, fiind detectate din timp nevoile de sănătate ale pacienților.
• Eliminarea finanțării pentru pensiile speciale ale parlamentarilor, prevăzute în cuantum de peste 57 de milioane de lei pentru anul 2023;
• Eliminarea subvențiilor pentru partidele politice, în cuantum de 258 milioane de lei și redistribuirea acestor fonduri către Ministerul Educației pentru plata salariilor profesorilor;
• Majorarea alocațiilor pentru copii la 300 de lei, începând cu 1 ianuarie 2023;
• Recuperarea plăților restante către angajatori, de peste 3 miliarde de lei, pentru plata concediilor medicale, prin suplimentarea veniturilor alocate Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
• Eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, măsură reintrodusă în acest an, după ce a fost eliminată în anul 2020 pentru că s-a dovedit ineficientă, conducând la încetarea a sute de mii de contracte cu timp parțial.
• Finanțarea programului destinat românilor din Diaspora, care revin în țară și obțin un loc de muncă, beneficiind timp de 6 luni de plata a 50% din salariul brut al acestora.
• Alocarea către Municipiul București a sumei de 500 milioane lei, pentru plata datoriei Primăriei Municipiului București către ELCEN și soluționarea problemei financiare referitoare la asigurarea căldurii în sistem centralizat pentru bucureșteni.
• Finanțarea programului „Start Up Nation” cu suma de 1 miliard de lei, fiind o măsură este o măsură pe care antreprenorii o așteaptă, pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii.
• Finanțarea drumului expres Focșani – Brăila, de 76 de km, care va asigura legătura rutieră a Moldovei de Sud cu podul peste Dunăre de la Brăila și, mai departe, cu regiunea Dobrogei și cu Portul Constanța.
• Suplimentarea fondurilor pentru Autostrada de centură a Bucureștiului, cu 400 milioane de lei, necesară pentru a asigura flux continuu de lucru;
• Finanțarea Inelului feroviar al Capitalei, prin alocarea sumei de 100 milioane de lei necesară lansării în bune condiții a proiectului;
• Finanțarea drumului expres Tigveni-Râmnicu Vâlcea, cu suma de 17 milioane de lei, pentru realizarea studiu de fezabilitate și proiect tehnic. Acest sector de drum va asigura legătura rutieră directă a municipiului Râmnicu Vâlcea (DN73C) cu Autostrada A1;
• Finanțarea autostrăzii A6 (Lugoj-Craiova-Calafat), cu suma de 500 milioane de lei, pentru studiu de fezabilitate, proiect, execuție. Autostrada Sud a fost propusă încă din 2004, pentru conexiunea și dezvoltarea zonei de sud a țării, dar nu a fost realizată.
• Finanțarea autostrăzii Brașov – Ploiești, cu suma de 500 milioane lei, pentru revizuire studiu de fezabilitate și proiect tehnic de execuție. Autostrada ar rezolva problema traficului de pe DN1 și ar realiza o conexiune directă, rută care face parte din coridorul TEN-T (Trans-European Transport Network);
• Modernizarea căii ferate Giurgiu – București – Albița, prin alocarea a 300 milioane de lei, aceasta fiind o rută feroviară importantă din Coridorul de Transport IX Paneuropean;
• Finanțarea lucrărilor la canalul Siret – Bărăgan, prin suplimentarea sumelor alocate cu 100 de milioane de lei. Se preconizează o alimentare cu apă pentru irigații din Canalul Siret – Bărăgan pentru aproape 43.000 ha;
• Finanțarea extinderii Sistemului Național de Irigații, prin alocarea a 7 milioane de lei pentru studii de fezabilitate necesare creșterea capacității de înmagazinare apă a lacurilor din administrarea ANIF și pentru execuția de acumulări permanente și/sau nepermanente pentru crearea rezervelor de apă pentru irigarea culturilor în zonele afectate de secetă.